Dacă veți planta castraveții după una dintre aceste metode, veți obține o recoltă de 10 ori mai mare. Puteți să-i cultivați atât în grădină, cât și pe balcon sau pe terasă. Încă un avantaj al acestor moduri de plantare constă în faptul că tufele necesită îngrijiri minime!
PRIMA METODĂ — CULTIVAREA CASTRAVEȚILOR ÎN BUTOAIE
Aveți nevoie de:
-butoaie metalice (preferabil, vechi și găurite);
-substrat (pământ + resturi vegetale);
-apă;
-sticle de plastic, cu volumul de 5 litri sau folie neagră;
-sticle de plastic, cu volumul de 2 litri;
Mod de lucru:
1.Butoaiele pentru plantare se pregătesc de cu toamnă sau la începutul primăverii. Dacă ele sunt noi, realizați mai multe orificii pe fundul și pe pereții lor.
2.Puneți resturi vegetale amestecate cu pământ în ele, umplând 3/4 din volumul lor. Apoi răspândiți un strat de 10 cm de pământ pe suprafața acestora.
3.Substratul din butoaie se udă regulat cu apă caldă până la semănarea semințelor sau plantarea răsadurilor.
4.Pentru ca semințele să încolțească mai repede, cel mai bine ar fi să acoperiți locurile de semănare cu sticle de plastic (cu volumul de 5 litri, fără capace) sau să întindeți o folie neagră pe suprafața butoaielor.
5.Iar în mijlocul substratului din butoi se înfige o sticlă de plastic, cu volumul de 2 litri, fără capac și fără fund, cu gura în jos (ca o pâlnie). Ea este necesară pentru irigarea tufelor de castraveți: turnați apa și îngrășămintele lichide prin ea.
6.Pe măsura creșterii, lăstarii tufelor se întind în jos, pe pereții butoiului și fructele lor se dezvoltă în afara butoiului.
7.Dacă doriți, puteți să tăiați butoaiele de 200 litri în jumătăți: acestea sunt suficiente pentru dezvoltarea castraveților. De asemenea, puteți să improvizați și să cultivați castraveții în alt fel de recipiente, asemănătoare cu butoaiele: de exemplu, în anvelope vechi, suprapunându-le.
Avantaje:
1.Căldura emanată de descompunerea reziduurilor vegetale încălzește rădăcinile tufelor, care se dezvoltă și rodesc mai repede.
2.Economisirea spațiului din curte.
3.Reducerea semnificativă (chiar dispariția) riscului de înghețare a plantelor tinere.
4.Îngrijirea confortabilă a culturilor și culegerea ușoară a recoltei.
5.Practic nu mai sunt necesare îngrășămintele.
6.Castraveții sunt întotdeauna curați.
7.Parcela nu trebuie prășită.
Dezavantaje:
1.Sunt necesare butoaiele și o cantitate destul de mare de resturi vegetale.
2.Trebuie să urmăriți în permanență gradul de umezeală din butoi. Descompunerea reziduurilor vegetale este însoțită de uscarea rapidă a solului. De aceea, castraveții cultivați în acest fel trebuie udați mai des.
A DOUA METODĂ — ÎN SACI
Aveți nevoie de:
-o pungă groasă de plastic sau un sac de 100-120 litri;
-un băț de lemn, cu lungimea de 2 metri;
-câteva ținte;
-30 metri de sfoară groasă;
-un tub de 3 metri, cu diametrul de 3 cm;
-10 țăruși confecționați din sârmă;
-substrat.
Mod de lucru:
1.Bateți câteva ținte în capătul superior al bățului de 2 metri, ca să legați sfoara de ele.
2.Realizați câteva orificii pe suprafața tubului — în „tablă de șah” (pe porțiunea, care se va afla în substrat).
3.Așezați sacul sau punga de plastic în locul ales. Umpleți-l/o cu substrat.
4.Înfigeți bățul de lemn în mijlocul substratului din sac. Înfigeți tubul lângă el. Realizați o secțiune mică pe una dintre părțile sacului.
5.Plantați 3 răsaduri de castravete în sac.
6.Unii grădinari realizează mai multe orificii pe pereții sacului și plantează suplimentar câteva răsaduri în ele.
7.Tuburile înfipte în substrat reprezintă sistemul de irigare și de fertilizare (cu îngrășăminte lichide). Puteți să verificați gradul de umiditate al substratului, atingându-l prin secțiunea din sac.
8.Când lăstarii tufelor vor începe să se lungească, trebuie să organizați suporturile pentru ei. În acest scop înfigeți țărușii de sârmă în jurul sacului. Tăiați bucăți de sfoară cu lungimea potrivită și legați-le capetele de țintele din vârful bățului de lemn. Capetele opuse ale sforilor se leagă de țăruși.
Avantaje:
1.Economisirea spațiului din grădină.
2.Îngrijirea confortabilă a tufelor și culegerea ușoară a recoltei.
3.Castraveții sunt întotdeauna curați și se dezvoltă mai repede.
4.Parcela nu trebuie prășită.
Dezavantaje:
1.Sunt necesare materiale.
2.La începutul sezonului de grădinărit este nevoie de timp pentru asamblarea paturilor ridicate.
3.Trebuie controlată frecvența irigărilor, deoarece din cauza excesului de umezeală tufele de castraveți pot fi afectate de infecțiile fungice.
A TREIA METODĂ — ÎN CORT SAU COLIBĂ
Se plantează circular castraveții. Drept rezultat, se obține o parcelă rotundă, cu diametrul de aproximativ 1 metru.
Aveți nevoie de:
-o țeavă de 3 metri;
-câteva cârlige;
-sârmă;
-sfoară;
-peliculă sau folie agricolă.
Mod de lucru:
1.În mijlocul cercului se instalează țeava, astfel încât 1 metru din înălțimea ei să se afle sub pământ.
2.Atârnați câteva cârlige în vârful țevii.
3.Plantați răsadurile sau semănați semințele de castravete în jurul țevii (circular), înfigând câte o buclă de sârmă lângă fiecare dintre ele.
4.Întindeți sfori între buclele de sârmă și cârligele din vârful țevii. În timpul creșterii tufele de castraveți se vor întinde pe ele.
Apropo, puteți să înlocuiți țeava și sforile lungi cu bețe fixate sub formă de colibă.
5.Acoperiți construcția obținută cu peliculă sau folie agricolă. Îndepărtați-o după ce vremea devine stabilă și dispare riscul de îngheț.
Avantaje:
1.Economisirea spațiului din grădină.
2.Castraveții sunt întotdeauna curați și se culeg ușor.
3.„Cortul” este foarte arătos și înfrumusețează curtea.
Dezavantaje:
1.Sunt necesare o serie de materiale.
2.Aveți nevoie de timp și putere pentru montarea construcției.
3.Parcela trebuie prășită.
A PATRA METODĂ — PE SPALIER
Aveți nevoie de:
-materialele, din care se montează spalierele, pot fi variate (de exemplu, 2 stâlpi și o plasă întinsă între ei sau o construcție înclinată).
Mod de lucru:
1.Plantați răsadurile sau semănați semințele de castraveți după schema standard (liniar).
2.Când tufele ating înălțimea de 10 cm, se instalează spalierul pe pământul liber din apropierea lor.
Avantaje:
1.Plantele au acces la suficientă lumină solară.
2.Castraveții sunt curați și se culeg ușor.
3.Datorită aerisirii bune, scade riscul dezvoltării afecțiunilor micotice.
Dezavantaje:
1.Sunt necesare o serie de materiale, timp și efort.
2.Parcela trebuie prășită.
Alegeți varianta, care vi se potrivește și cultivați legume organice în grădina dumneavoastră!
Spor la grădinărit!
